Posted in sémèmes

Zafón II

Sapte zile de cand am inceput seria “cimitirul cartilor uitate” – am trecut de jumatatea romanului 2, 700 de pagini deja si nesatul continua…

Citesc Zafón, pe canapeaua mea gonflabila, si ma simt ca si cum as inota printre cuvinte, fraze, mister; o plutire armonioasa, ca un zbor subacvatic… si cufundarea imi este atat de intensa si de profunda, incat azi-noapte mi-am visat visele narate in acelasi ritm si cadenta in care imi citesc, fiind eu si totusi nefiind eu, ci personajele cu care si pe care le traiesc de aceste cateva zile…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s