Posted in sémèmes

haiku de octombrie – XX –

2020:
imi este calea
ninsa cu lumina de
dor si infinit…

2021:
dor si infinit –
continuu de emotie
fara de sfarsit…

aparent acum un an imi era dor de mama. ce naivitate! pentru ca dorul traieste intru-un continuu prezent: acum un an, si a doua zi, si ziua urmatoare, si urmatoarea, si urmatoarea, si…

Posted in sémèmes

haiku de octombrie – VI –

in felinare
traiesc vietile mele
anterioare…

2020:
sunt energie.
si lumina de suflet.
stralucirea sa.
Iubesc felinarele – imi pare ca sufletul lor isi sopteste povestea sufletului meu; o energie nevazuta intre diferente – deocamdata – dezunificate; desi, si eu voi deveni odata, lucru, energie, lumina…

Posted in sémèmes

haiku de octombrie – V –

bolte de gheata
urzind nori de poveste –
ninge cu vise…

Scrierea 2020:

noian de ploaie
pasi de ocean inghetat.
si deznadejde.
O amintire a unei dimineti cu ploaie-potop, cu sosetzele ude si inghetate, si disperarea a mai bine de opt ore de frig…

Posted in sémèmes

haiku de octombrie – III –

prin ceata ploii
lumina de felinar
precum stea de far…

Scrierea din 2020:

ploaie de inghet –
un melc micutz culcusit
in sinea-i insasi.

Se pare ca trecem prin Furtuna Alex, iar eu, in drum spre muncutz si in graba frigului, nu m-am oprit sa pozez micul melc colorat intalnit in cale – galben, precum o spirala eterna de soare…

Posted in sémèmes

haiku de octombrie – II –

imensitatea
toamnei curge cascade –
meditatie…

Bright autumn leaves through the glass
Beautiful autumn leaves seen from the lobby of Okudogo Ichiyunomori in Ehime prefecture. The lobby, which is separated by a large glass, is originally popular as a place where you can enjoy the scenery of the mountains with great power, but in the season of autumn leaves, colorful autumn leaves spread all over and you can see a more beautiful view.
Photo: @kunihito_ohtsubo

Anul trecut a fost o melodie de veselie, cand directia haikului zilnic era nedefinita…

cantec de zambet,
plutirea estivala
a alegriei.

Posted in sémèmes

haiku de octombrie – I –

Un an de haiku zilnic… inca ma pasioneaza calatoria mea zilnica prin imagini – armonia regasita, fascinatia, fericirea…
Urmatorul experiment ar fi aceleasi poze, aceleasi zile, si analiza unor perspective diferite…

copaci inrozind
in fata frumusetii
templului in nea…

Textul anului trecut ->

verde spintecat –

sange de moarte curgand,

parfum de viata.

In nebuneala obsesiv-pasionanta numita “Japonica” in care ma adancesc tot mai intens, am decis un experiment: un haiku pe zi, timp de o luna, inspirat din imagini, sentimente, idei, trairi zilnice.

Voi reusi? Vom vedea – deocamdata descopar ca limba romana este o limba abundand in prea multe silabe…

Imi voi aminti, oare, peste ani haikul de azi – peticul de iarba cosita din drumul catre muncutz, gandurile de viata, de moarte si de speranta?!…