Cand toate sensurile isi pierd sensul, si tot ceea ce-ti ramane este doar sa respiri automat si inconstient, cum eviti sa te lasi sa mori putin?
Cand toate sensurile isi pierd sensul, si tot ceea ce-ti ramane este doar sa respiri automat si inconstient, cum eviti sa te lasi sa mori putin?
o noapte pe o saltea cu aer este, pe langa un somn bun si o experienta in afara obisnuitului; un somn pe aer, ca o plutire pe un pat cu apa, sau pe valurile marii. o senzatie atat de placuta incat as transforma patul meu de acasa intr-un turn de astfel de saltele, pe care sa plutesc ireal cu fiecare somn. Aer, apa si pamant, toate in acelasi timp…
xxx
Albastrul lunii este Rece… mie imi place sa il vad ca pe o carte deschisa care inchide totusi in sine povestea randurilor sale, si sensul ascuns, intelesul de dincolo de inteles, care ia forma fiecarui cititor… o dubla opera aperta, o poveste in poveste… si stiu ca este o opera de inceput, abia astept creatiile de mai tarziu..
Albastrul lunii ramane acelasi, pt ca nu am gasit inca un albastru care sa mi se potriveasca…
The wind rises, electric. She’s soft and warm and almost weightless. Her perfume is a sweet promise that brings tears to my eyes. I tell her that everything will be all right. That I’ll save her from whatever she’s scared of and take her far, far away. I tell her I love her…
Astazi google este de poveste ; o poveste fermecata, cu un print micutz si intrebarile lui curioase, cu multe sentimente, tandrete, zambet, naivitate, intelepciune si tristete ; si povestea vietii unui autor.
« Moartea scriitorului nu a fost niciodată pusă la îndoială, în schimb, circumstanţele accidentului nu au fost desluşite, până pe 7 septembrie 1998, când este recuperată o brăţară care i-a aparţinut lui Exupéry, chiar în zona Mediteranei, unde se presupune că avionul, pilotat chiar de scriitor, s-ar fi prăbuşit. De-abia în 2003, epava avionului a fost localizată şi identificată, un an mai târziu. În martie 2008, Horst Rippert, pilot la Luftwaffe, şi-a amintit, că, pe 31 iulie 1944, a doborât un avion Lightning P-38, chiar în zona pe care o survola Exupéry. “Dacă aş fi ştiut că e el, nu aş fi deschis focul”, mărturiseşte Rippert, citat de “Nouvel Observateur”. » (realitatea.net)
Ma intreb daca in familia Rippert se citeste povestea micului print ; daca si cum…. o fi devenit vreun blestem sau a fost o intamplare de demult pierduta in indiferenta ? Si ce anume in acesta ultima poza ar fi putut anunta Sfarsitul?…
“Maslow a introdus categoria de metamotivatie, pt a desemna acea forma de motivatie intrinseca ce se situeaza deasupra starilor proprii de necesitate si propulseaza actiuni si comportamente centrate pe cauze cu semnificatie generala. In virtutea unei asemenea metamotivatii, se savarsesc marile fapte de caritate,in interesul comunitatii, fara a se astepta vreo recompensa.”
(M. Golu – Fundamentele psihologiei)
… sa fie Maslow un psiho-Kant?
xxx
9-13 iunie 2010, romexpo
mi-sb –> 10.00-20.00/ d –> 10.00-18.00
Deci mini-wish-list ca sa zic asa :
* dupa banchet – yukio mishima (ed. humanitas)
* scrisori pt o necunoascuta – saint-exupery (ed. rao)
* jurnalul randunicii – amelie (ed. polirom)
* despre traducere – paul ricoeur (ed. polirom)
* ceva pasionant de la ed Trei.
Lista este intocmita, acum sa vedem si cu resursele cum procedam….
Ma pasioneaza Sylvia Plath de cativa ani, de cand am vazut filmul cu gwyneth paltrow si daniel craig in rolurile principale; de atunci tot incerc sa aflu mai mult, sa descoper mai mult despre ea si scrierile ei… am gasit o selectie de citate, la care ma mai intorc din cand in cand :
* And by the way, everything in life is writable about if you have the outgoing guts to do it, and the imagination to improvise. The worst enemy to creativity is self-doubt.
* But life is long. And it is the long run that balances the short flare of interest and passion.
* Dying is an art, like everything else. I do it exceptionally well. I do it so it feels like hell. I do it so it feels real. I guess you could say I’ve a call.
* I am too pure for you or anyone.
* I shut my eyes and all the world drops dead; I lift my eyes and all is born again.
* I talk to God but the sky is empty.
* I took a deep breath and listened to the old bray of my heart. I am. I am. I am.
* If neurotic is wanting two mutually exclusive things at one and the same time, then I’m neurotic as hell. I’ll be flying back and forth between one mutually exclusive thing and another for the rest of my days.
* Is there no way out of the mind?
* Kiss me and you will see how important I am.
* Nothing stinks like a pile of unpublished writing.
* Perhaps when we find ourselves wanting everything, it is because we are dangerously close to wanting nothing.
* There must be quite a few things that a hot bath won’t cure, but I don’t know many of them.
* Widow. The word consumes itself.
Pare a fi un an al concertelor la noi, si cu fiecare plimbare prin oras, mai adaug un nume pe lista concertelor de neratat; dupa organizari si reorganizari, si rationalizari indelungi, gandiri si razgandiri, am redus lista la:
* pink martini –> 17 iulie, ciuc summer fest, bucuresti –> pink martini goes without saying, ca sa zic asa, in maniera monty-pythonista
* gotan project –> 25 iunie, sala palatului –> cam asa suna pasiunea
* nouvelle vague –> 4 noiembrie, royal albert hall –> tare mult as vrea sa ascult cel putin ‘in a manner of speaking’ live; probabil n-o sa se-ntample.
* nigel kennedy –> 3 noiembrie, royal albert hall –> dupa jazz, vreau sa-l vad si pe nigel kennedy varianta vivaldi classic; probabil n-o sa se-ntample.
* vanessa mae –> 29 noiembrie, sala palatului –> pt sentimentele electrice pe care le simt cand o ascult
* quantum leaps –> as merge aproape oriunde s-ar tine, aproape oricat ar costa… sunt formatia romaneasca a momentului pt mine…
********
“If I were not a physicist, I would probably be a musician. I often think in music. I live my daydreams in music. I see my life in terms of music. … I get most joy in life out of music.” (Albert Einstein)
Tot gandindu-ma la povestea mea din ultima vreme, am ajus la concluzia ca-mi place Pe aripile vantului… am citit cartea, demult, din negura vremii, si cred ca e o carte de citit o data in viata… dar filmul l-as revedea mereu… nu atat pentru atmosfera, rochii, culoare si povestea lui Scarlett in care ma regasesc partial (- cine nu poarta cu el o privire, cel putin, care sa-i rascoleasca fiinta?!), ci pentru Rhett – in al carui personaj, incep sa cred ca ma regasesc complet: aceasi patima si disperare, indarjirea pana la sufocare intr-o iubire aparent absurda, redefiniri si resemantizari ale conceptului, concesii, schimbari, temeri si lupte cu tine insuti, furtuni, nesigurante confirmate si reconfirmate mereu, esecuri, si mereu speranta, si sentimentul pe care nu-l poti stapani, atitudinea de aparenta nepasare si gesturi care spun contrariul dar sunt mereu neintelese… si dupa toate incercarile, o imensa oboseala si deznadejde, aproape resemnare, si aproape liniste, si momentul in care-ti vine sa spui: “Frankly, my dear, I don`t give a damn!” si sa trantesti cu putere usa in urma-ti…
Ma tot gandesc la tablourile furate recent din muzeul de arta moderna din paris… nu stiu daca anumite atitudini sunt predeterminate cultural, sau multi percep o astfel de spargere ca pe un joc intelectual, sau e fascinatia neobisnuitului, dar cu toata criza, si era tehnologica, si tot modernismul din toate domeniile, traim totusi si vremuri romantice… pt ca, sa furi opere de arta dintr-un muzeu, este romantic, mai ales in Paris…
<!– /* Style Definitions */ p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal {mso-style-parent:""; margin:0cm; margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:12.0pt; font-family:"Times New Roman"; mso-fareast-font-family:"Times New Roman";} @page Section1 {size:612.0pt 792.0pt; margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt; mso-header-margin:36.0pt; mso-footer-margin:36.0pt; mso-paper-source:0;} div.Section1 {page:Section1;} —
De cateva zile, de cand temperaturile aduc cu sine aer de vara, aproape toate femeile, tinere sau in varsta, copile, studente, increzatoare sau nu, au inceput sa-si acopere trupul in culori. Sa fie frumoase, sa emane pe unde trec, flori, fluturasi, buline, nuante puternice sau pastelate. Sunt minunate… pana acum priveam pe geamul masinii contemplandu-mi gandurile mai degraba, decat sa privesc in afara… acum le privesc avid, ma imbat de culoare si zambesc… contemplu exteriorul cu o senzatie magnifica, de renastere, de cantec vesel… precum simfonia de culori de pe strazile si din gradinile londoneze…
(octavio ocampo – boca de flor)
*************
Si simfonia de culori de pe strazile si din gradinile londoneze…
Albastrul lunii este roz, si mi-as fi dorit sa fie sunete, mai degraba decat imagine…este albumul lui Pink Martini – Splendor in the Grass ; cred ca pink martini a devenit formatia momentului pt mine, pentru ca multe dintre melodiile de repeat din ultima vreme au fost ale lor, pentru ca fiecare melodie care-mi place este o experienta sentimentala, acustica si vizuala, pentru ca de fiecare data cand ascult la soledad ma indragostesc iar si iar de Chopin, pentru ca melodiile lor au si tristeti nedefinite, iar mie-mi place cam tot ceea ce nedefinit, nedefinibil sau… inefabil… ca si filmul, ca si Natalie Wood care, probabil de aceea s-a potrivit atat de bine filmului, ca si bucata din poemul lui Wordsworth…pentru ca le astept concertul din iulie, si pentru ca atunci cand astepti ceva, ai un Sens…
http://embed.trilulilu.ro/audio/bright/e20b95fe6a91ad.swf
http://embed.trilulilu.ro/audio/alexgheorghita/562a88817249bb.swf
http://embed.trilulilu.ro/audio/emilsifu/f2964ec53f341d.swf
http://embed.trilulilu.ro/audio/NoIamNotHamlet/4782cbfc1b284f.swf
Oare lumina din privirea celor sfinti sau puri devine mai albastra odata cu trecerea timpului?
Am zarit mai devreme, in treacat, un grup de maicute, si inca mai sufar de pe urma privirii lor. Daca sufletul mi-ar fi carne, acum as sangera…
Ma tem de privirea (foarte) copiilor, a (foarte) batranilor, si a unora dintre monahi…. ca si cum lumina lor ar putea patrunde intunericul din mine. Or mie imi place intunericul ; m`am obisnuit cu el si cu greutatea lui. Lumina ma zgarie…
Pt ca mi`am propus sa nu mai citesc beletristica pana dupa sesiune, si pt ca si Polirom a adopta tactica reduceri-carora-nu-le-pot-rezista, mi-am comandat cateva carti tematice, cu un castig de 32.00 ron (106.85 ron –> 74.80 ron).
* Introducere in terapia cognitiv-comportamentala — David Westbrook, Helen Kennerley, Joan Kirk
* 14 abordari in psihopatologie — Serban Ionescu
* Tulburarile severe de personalitate. Probleme curente in practica clinica — Bert van Luyn (coord), W. John Livesley (coord.), Salman Akhtar (coord.)
Observ ca Editura Trei are o noua oferta pentru luna mai — reducere 25% pentru 3 sau mai multe carti cumparate. Si simt cum ma furnica degetele a mancarime…
Inca o editie de CM de Snooker…. nu am urmarit finala – fara miza pt mine, doar evolutia scorului pe worldsnooker, deci stiu ca noul campion mondial este Neil Robertson – care, dupa recuperarea senzationala din meciul cu Gould, isi merita pe deplin titlul – care, poate, a venit tocmai bine, dupa ce la editia din acest an a China Open a reusit si primul break maxim al carierei.
Despre cazul lui John Higgins nu stiu ce sa cred…. sunt argumente pro si contra fiecarui scenariu, dar el stie mai bine daca a acceptat asa ceva si de ce.
Mda… s-a mai incheiat un sfert de finala: Ronnie cu Mark S. 11-13, in conditiile in care Ronnie conducea la un moment dat cu 11-9; deci Mark a castigat practic 4 frame-uri consecutiv.
Nu inteleg situatiile de genul, cum sa pierzi meciul cand mai ai un frame sau doua de castigat, mai ales cand miza este o finala, sau Campionatul Mondial… cum, cum, cum????
ali carter – shaun murphy –> 11-12, si la rezultatele de azi, te pomenesti ca va castiga dott sau murphy din nou… ufff, ce an!…
Avem deja numele jucatorilor calificati in cate o jumatate din semi-finalele CM 2010: Neil Robertson si Graeme Dott – fiecare venind dintr-un meci incheiat cu scoruri opuse ca rezultat: Neil Robertson l`a invins categoric pe Steve Davis 13-5, in timp ce scotianul a castigat in joc decisiv in meciul impotriva lui Mark Allen, care conducea la un moment dat cu 12-10, si care a ramas, pana acum, doar cu realizarea celui mai mare break al turneului – 146p, cu mentiunea ca un reprezinta primul break de 146p realizat la Crucible, si totodata o raritate in lumea snookerului.
“I didn’t get a clear cut chance. From 12-10, Graham played three perfect frames to win. I never felt comfortable in any of the sessions. I wasn’t timing the ball well and just happy the way in which I dig deep to win frames. Graeme will need to play better in the semis but he has got the guts and determination to go all the way.” (Mark Allen)
Deocamdata, rezultatele provizorii ale celorlalte doua meciuri sunt:
Ali Carter – Shaun Murphy, 9-9
Mark Selby – Ronnie O’Sullivan, 8-10.
John Higgins 11-13 Steve Davis
Neil Robertson 13-12 Martin Gould
Ali Carter 13-11 Joe Perry
Ding Junhui 10-13 Shaun Murphy
Stephen Maguire 6-13 Graeme Dott
Mark Allen 13-5 Mark Davis
Mark Selby 13-5 Stephen Hendry
Mark Williams 10-13 Ronnie O’Sullivan
Turul al doilea a avut cateva surprize: Steve Davis l-a eliminat pe campionul mondial John Higgins, cu un scor care ar fi putut fi mult mai surprinzator, dat fiind faptul ca la un moment dat englezul avea un avans de vreo 5 jocuri; desi condus cu vreo 11-5, Neil Robertson a reusit recupereze, si sa-l invinga pe Martin Gould in joc decisiv – si nu stiu daca nu cumva este cea mai spectaculoasa revenire din istoria CM.
In rest, Maguire, Mark Davis si Hendry au pierdut la diferente consistente, ceva gen 6-13, respectiv 5-13.
Meciul dintre Ronnie si Mark Williams a fost echilibrat, prima sesiune incheindu-se egal 8-8; cum s-a ajuns la 13-10 nu mai stiu; pentru mine este o intalnire in care nu tin cu niciunul, sau, mai bine spus, tin cu amandoi. Declaratii de dupa meci – Mark lauda jocul lui Ronnie pe care il vede ca pe viitorul campion mondial, iar Ronnie este deranjat de sintagma „my own harshest critic”:
“What can you do? You have to sit there and say, ‘Well done’. Everything about his game is spot on. The only person who can beat him in this World Championship is himself. You’ve got to take your hat off to him. Some of the clearances and shots he was pulling off was outstanding.” (Mark Williams)
“If someone says that to me again I’m going to stop the interview, because I’m fed up of hearing that. When you play poor snooker, you play poor snooker, so I’m not my own harshest critic – it’s just when you play pathetic shots you don’t want to play. I don’t listen to what everyone keeps saying that I’m my harshest critic because you don’t know what you’re talking about.
I managed to put a few decent frames together for a change. I knew I needed to find form but out of panic and desperation I got the cue through to pot a few balls and find a bit of form. It was nice to come through a tough match against a quality player.” (Ronnie O’Sullivan)
Sferturile de finala se (vor) disputa intre:
Steve Davis v Neil Robertson
Ali Carter v Shaun Murphy
Graeme Dott v Mark Allen
Mark Selby v Ronnie O’Sullivan.
Cu exceptia primului meci, unde scorul este deja 12-2 in favoarea australianului, celelalte trei par echilibrate, rezultatele partiale fiind :
Graeme Dott 8-8 Mark Allen
Allister Carter 3-5 Shaun Murphy
Mark Selby 4-4 Ronnie O’Sullivan.
S-a facut deja aproape o saptamana de Campionat Mondial, in care prima runda s-a incheiat previzibil – cu doua exceptii poate, iar cea de-a doua a inceput cu cateva surprize.
Asadar, in prima runda Stephen Hendry l-a invins in joc decisiv pe Zhang Anda, Ken Doherty a pierdut cu 4-10 in fata lui Mark Selby (ceea ce nu era de neasteptat, insa ceea ce ma surprinde este cum jucatorii care ies din top 16 se adapteaza cumva nivelului de joc al celorlalti, in loc sa-si-l imbunatateasca astfel incat cu greu reusesc sa-si recapete locul pierdut din clasament; vezi Matthew Stevens, KenDo, Jimmy White etc), iar Marco Fu a fost invins tot in decisiv de catre Martin Gould. Tot Martin Gould este si una dintre surprizele celei de-a doua runde, unde il conduce pe Neil Robertson cu 11-5, iar Steve Davis pe John Higgins cu 9-7; primul sfert-finalist este Mark Allen (13-5 cu Mark Davis), care a reusit deocamdata cel mai mare break al turneului, un break aproape de maxim, de 146p.
*****
Prima runda – cel mai bun din 19 frame-uri
John Higgins 10-6 Barry Hawkins
Mark King 9-10 Steve Davis
Neil Robertson 10-5 Fergal O’Brien
Marco Fu 9-10 Martin Gould
Ali Carter 10-4 Jamie Cope
Joe Perry 10-4 Michael Holt
Ding Junhui 10-1 Stuart Pettman
Shaun Murphy 10-7 Gerard Greene
Stephen Maguire 10-4 Stephen Lee
Peter Ebdon 5-10 Graeme Dott
Mark Allen 10-4 Tom Ford
Ryan Day 8-10 Mark Davis
Mark Selby 10-4 Ken Doherty
Stephen Hendry 10-9 Zhang Anda
Mark Williams 10-5 Marcus Campbell
Ronnie O’Sullivan 10-7 Liang Wenbo
*****
Runda a doua – cel mai bun din 25 frame-uri
John Higgins v Steve Davis
Neil Robertson v Martin Gould
Ali Carter v Joe Perry
Ding Junhui v Shaun Murphy
Stephen Maguire v Graeme Dott
Mark Allen 13-5 Mark Davis
Mark Selby v Stephen Hendry
Mark Williams v Ronnie O’Sullivan
*****
Acum ca am stabilit ce a fost, sa vedem ce va fi: cred ca vor fi meciuri echilibrate, valoarea jucatorilor ramasi in competitie fiind destul de apropiata (mark w vs ronnie; ali carter vs perry), meciuri cu victorii categorice (ding vs shaun murphy; mark selby vs hendry), si meciuri cu rezultat-surpriza (john vs steve davis); si este deja o editie de CM in care Martin Gould a intrat in istorie.
Si inca un an in care nu-i voi avea pe Mark si Ronnie in finala, in schimb un an in care am putea avea o finala cat 13 intre Steve Davis – Stephen Hendry…
Scrisul face parte din mine, din viață... ca de altfel, arta în toate formele ei!
Educación, reflexiones y cultura general.
みんなの思い出の音楽
Nos amis les humains sont formidables ! © - Nouvelles en tout genre
în umbra întunericului!
When the Universe manifests itself through Poetry...
"[De altfel] albastrul nu e o culoare, e si el o liniste." (Nicolae Steinhardt)