Posted in fascinatii, sémèmes

it was fascination VIII

O imagine care ma fascineaza de cateva zile; nu stiu ce ceva animalic si romantic trezeste in mine, dar trezeste. O tot privesc si incerc sa (ma) inteleg: oare este rasuflarea ei, geamatul, mana lui care – poate in contextul pozei – imi pare teribil de masculina, ideea in sine, vreun resort interior, ceea ce traiesc de cateva zile, o combinatie?…
O privesc, si o privesc, si o privesc,, si fac ce fac si ma intorc la ea pentru a o privi din nou…

(sursa foto: facebook.com)
Posted in fascinatii, sémèmes

it was fascination VII

Dali Bench – in fata muzeului Dali din St Petersburg, Florida. Placuta si nu prea: pe de-o parte este un fel de “Persistenta memoriei” pe care o poti privi din pluriperspectiva fara sa ti-o imaginezi, pe de alta este o imagine supra-asociata cu Dali, prea cunoscuta, ca sa mai poata parea originala sau surprinzatoare.

(sursa foto: chiarblog.eu)

(sursa foto: flickr.com)

(sursa foto: unmeaningflattery.com)
Posted in fascinatii, irealitati, sémèmes

iRealitati

Dormeam amandoua, eu izolata in intunericul meu, ea in lumina inchisa a parului ei. Am simtit cum podul palmei ei clipeste in palma mea, precum un zbor de fluture. Impresia atingerii mi-a ramas gravata in piele pentru o vreme, pana cand mana ei tresarind mi-a strans mana, ca o muscatura; asteptam sange, a fost tandrete…

Posted in fascinatii, phonèmes, sémèmes

it was fascination IV


As putea inconjura lumea intreaga alaturi de acesta melodie! fascinatie la prima ascultare, si dupa primele ore de ‘repeat’, inca o inspir avid.

Este genul de melodie care imi place nu prin versuri, ci pentru energia pe care o simt in sange, tendinta de a cauta cerul cu privirea atunci cand o ascult, si sentimentul ca in ciuda oboselii sau a nesomnului ea poate purta corpul oriunde si oricat… un cantec cat doze intregi de energizant…


Posted in fascinatii, sémèmes

it was fascination III

Am intalnit zilele trecute cel mai frumos brad de Craciun pe care l-am vazut vreodata — un brad care inspira basme; pentru mine, intalnirea din pizzeria unde l-am aflat a stat sub vraja lui.

Acum, aproape ca inteleg pasiunea colectionarilor (de opere de arta in special) – cred ca nu provine din splendoarea obiectului respectiv, sau dorinta de a poseda ceva unic, ci dintr-o teama: frica de dor — teama ca ti s-ar putea face dor de imaginea acelui obiect care ti-a surprins privirea, si te-a cucerit, si nu-l vei mai (re)gasi niciodata…

(poza realizata de Luminitz)

xxx

Posted in fascinatii, sémèmes

it was fascination I

Imagini intalnite intamplator sau nu, care obsedeaza privirea…

Exceptand fascinatia (fata) de o idee – care e fulgeratoare, imi pare ca starea de fascinatie este determinata in primul rand vizual, apoi prin sunete, si in final, de material – probabil cea mai pura forma de fascinatie, fiind deja trecuta prin ratiune si sentiment.

(foto: topidolblog.com)
Posted in fascinatii, lexèmes, sémèmes

o noapte ca o piatra despletita

“Nici rugaciunea, poate, nu mi-e rugaciune,
Nici omul meu nu-i, poate, omenesc.
Ard catre tine-ncet, ca un taciune,
Te caut mut, te-nchipui, te gandesc.”
(tudor arghezi — psalm III)


cand fascinatia misterului nerevelat persista inca, si imaginatia poate crea orice, cand gandurile gandesc o singura prezenta, si cautatrea nu-si poate striga dorinta, cand necunoscutul isi dezvaluie lumea, dar nu pe sine insusi, cand lumea lui te atrage hipnotic, si iti (re)da priviri noi, si noi taramuri, atunci nu poti decat…

“Vreau sa te pipai si sa urlu: “Este!” “


…sa-ti astamperi sentimentele cu niste vorbe si sensuri, si sa o iei de la capat… sau sa ii ceri un semn.