Posted in Borges, lexèmes, londra

aMAZEme

Din seria evenimentelor culturale care se desfasoara in Londra paralel cu Olimpiada, pentru a marca existenta-i si a o sarbatori, ceea ce ma incanta, farmeca si fascineaza este ideea aMAZEme – un labirint din carti, in forma amprentelor lui Jorge Luis Borges. 

Sunt cucerita si ametita de aceasta idee – pe langa felul armonios in care se intersecteaza cu titurile operelor si a temelor predilecte lui, ”Labyrinths” – numele sub care o bogata antologie-traducere de proza scurta a fost publicata in limba engleza, cititorul de Borges in engleza identificandu-l practic cu ideea de labirint, ceea ce aproape (ca) ma lesina de emotie este faptul ca, lasand la o parte felul meu de a mangaia paginile sau cuvintele pe care le citesc, Borges, devine cumva si mai personal, aproape de intim, palpabil; ce poate fi mai incantator decat posibilitatea de a te plimba fizic printre liniile amprentelor lui, asa cum iti plimbi imaginatia in Uqbar ori printre randurile scrierilor sale – ambele unice, apartindu-i lui si numai lui, si tot restul de simbolistica si analogii care se subinteleg?!
Urmele atingerii lui Borges sub forma de carti si randuri. De carti…
Mi-a făcut semn să mă apropii de el. Mîna lui s-a întins ca să-mi strîngă mîna. M-am ferit; îmi era frică să nu ne confundăm definitiv.

aMAZEme — London 2012
Labyrinths — J.L. Borges

Posted in londra, sémèmes

Mini-madeleine

Printre atatea sporturi si transmisiuni in direct, am reusit sa urmaresc ieri integral aproape, evolutiile la gimnastica feminina: toate cele nush cate echipe, sub-grupe, rotatii samd. Nu stiu de ce am hotarat sa nu pierd nimic – poate nostalgia orasului, regrete, poate melancolia emotiilor copilariei cand spatarul de la canapea devenea un fel de barna, iar patul rampa de sarituri, si deveneam, pe rand, Lavinia Milosovici, Gina Gogean et comp. In fine.
La un moment dat, in timpul exercitiului la sol al uneia dintre concurente, chinezoaica cred, si fara legatura cu programul interpretat de ea, mi s-a parut ca acorduri din melodie ar aduce cu sunetele spadelor in duel. Brusc, pentru cateva momente, privirea mea a retrait intens imaginile legendare ale duelului pe gheata interpretat de Philippe Candeloro, la Nagano in 1998. Apoi totul s-a reintors la normal.
Ciudat cum gimastica si patinaj, o olimpiada de vara si una de iarna, orase si ani s-au intrepatruns in mintea mea, de la o micro-bucata de melodie.
Posted in Caro Emerald, concert, londra, phonèmes

Caro

Cateva ore ramase pana cand ceea ce traiam virtual mi se intampla in realitate: Caro Emerald in concert. Atatea seri in care mi-am organizat propriul concert Caro pe youtube, ascultand melodii interpretate live in studio, minunandu-ma de fiecare data de vocea ei zambitoare si tandra, careia i se potrivesc perfect ritmurile de jazz, atmosfera de inceput de secol XX, versurile, sentimentul de vacanta, de armonie, de “totul este posibil” si mutat muntii din loc. Totul la ea i se potriveste si mi se potriveste deopotriva, si cu cat ascult Caro mai des, cu atat ma cucereste mai mult. 
Ah, ce sentiment de entuziasm nebun ma cuprinde! Fericire sau ceva gen… mai sa-mi pierd controlul cuvintelor…
“And every thought i have turns the language blue…”
Posted in londra, sémèmes

legaturi primejdioase


Trebuie ca exista o legatura nestiuta intre genunchi si suflet, altfel nu-mi pot explica de ce cand pasesc, durerea din genunchi se regaseste si in stomac – acolo unde sunt fluturasii indragostirii – si in acea zona de pe langa inima unde traiesc emotii si sentimente…

Pt ca a inceput odata cu plimbarile prin Londra, am considerat-o un eveniment trecator – o reactie organica a trupului meu de respingere a fericirii; acum se transforma in permanent si ma tem sa nu fie manifestarea nostalgiei si a dorului… se poate mai rau?

Posted in cirque du soleil, londra, sémèmes

cirque du soleil — totem

Cirque describes Totem’s theme as the evolution of mankind from its primordial, amphibian state toward the aspiration of flight, taking inspiration from many of mankind’s founding myths.” (wikipedia)

Cautarea unui timp de demult, primordial si modernitate, devenire, instinctualitate, originar si plutire… simt ca fiecare scena se va regasi cumva in structura mea – in adn, iar muzica, poate, imi va parea cunoscuta din vremurile unor vieti trecute pe care as vrea sa mi le amintesc… 27 ianuarie – royal albert hall.

cirque du soleil — totem — trailer I

cirque du soleil — totem — trailer II

xxx

Posted in Caro Emerald, londra, phonèmes, sémèmes

i will possess your heart


O melodie si clipul ei, intalnite intamplator pe youtube, pot fi uneori semnul care linisteste tulburarea unor decizii irationale; dincolo de melodiile lui Caro Emerald pe care le ascult aproape neincetat de cateva zile incoace – si care inca imi aduc entuziasm si un sentiment placut de euforie, libertate, si ceva care pare a fi fericire.


death cab for cutie — i will possess your heart (extended version) –> imaginile primelor minute – trecut si viitor, si confirmarea ca “E bine!” – cum ar zice les Elephants Bizarres.

death cab for cutie — i will possess your heart (radio version) –> pentru ca poate si versurile pot fi parte din mesaj – inca nu le-am descoperit sensul.

xxx

Posted in bleuèmes, londra

1 albastru/ luna

…sau despre nebunie.

De cateva zile imi este un dor de Londra, incat imi vine sa plang. Si tot de curand am revazut alegria – cirque du soleil. Si mi-am amintit ca i-as fi putut vedea in Budapesta, in decembrie, daca nu m-as fi temut de vreme si de distanta. Apoi mi-am amintit si ca as fi vrut sa vad nigel kennedy & nouvelle vague in noiembrie, la royal albert hall; ar fi trecut o saptamana de cand era planuita intoarcerea.

Poate asa se explica nebunia de vineri, foarte de dimineatza, cand luna era acoperita inca de ceata, si cand am vazut ca cirque du soleil are spectacol la royal albert hall. Cu mainile tremurande, si cu ratiunea intunecata de nebunie, am cautat o posibila data pentru spectacol, apoi am incadrat-o in ofertele de zbor de la wizz, am verificat si cazarea, si cand suma rezultata echivala vreo trei drumuri la vreun super-hyper-market, si am primit acordul companioanei mele de calatorii, am confirmat. Totul.

Acum zambesc stupid, asa cum zambesc mereu cand renunt la comportamentele mele de siguranta; si incerc sa-mi explic unde s-au dus toate gandurile despre cat de nesigure sunt zborurile, iarna, in ianuarie, despre inevitabilele finante, despre posibila sesiune. Stiu insa ca sunt in stare de orice sacrificiu pt ceea ce iubesc… si imi pare inca un vis ca in doua luni si cinci zile am sa (re)vad Londra, si Cirque du Soleil…

xxx

Posted in londra, sémèmes

Picteaza-mi inima cu ceva….

<!– /* Style Definitions */ p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal {mso-style-parent:""; margin:0cm; margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:12.0pt; font-family:"Times New Roman"; mso-fareast-font-family:"Times New Roman";} @page Section1 {size:612.0pt 792.0pt; margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt; mso-header-margin:36.0pt; mso-footer-margin:36.0pt; mso-paper-source:0;} div.Section1 {page:Section1;} —

De cateva zile, de cand temperaturile aduc cu sine aer de vara, aproape toate femeile, tinere sau in varsta, copile, studente, increzatoare sau nu, au inceput sa-si acopere trupul in culori. Sa fie frumoase, sa emane pe unde trec, flori, fluturasi, buline, nuante puternice sau pastelate. Sunt minunate… pana acum priveam pe geamul masinii contemplandu-mi gandurile mai degraba, decat sa privesc in afara… acum le privesc avid, ma imbat de culoare si zambesc… contemplu exteriorul cu o senzatie magnifica, de renastere, de cantec vesel… precum simfonia de culori de pe strazile si din gradinile londoneze…

(octavio ocampo – boca de flor)

*************

Si simfonia de culori de pe strazile si din gradinile londoneze…