Posted in sémèmes

In Blue

“Le bleu n’a pas de dimensions. Il est hors de dimensions, tandis que les autres couleurs elles, en ont.” – Yves Klein

Cand sclipirea argintat-inghetata a ninsorii te intarzie si izoleaza in aeroport, insa Universul iti trimite semne in nuante de Albastru…

Posted in poezie, sémèmes

Poezie murala I

“Acción Poética” – un fenomen literar-artistic, o miscare initiata in Mexic, un demers de a impodobi zidurile oraselor cu poezie.

Versuri imprimate extern, fizic, vizual, pe peretii asezarilor…

Insa, imagini in cuvinte, poeme, iubiri, tânjeli, indragostiri, jocuri de sensuri, melancolii, sperante, disperari, declaratii, sentimente – pictate, scrijelite, desenate, imprimate, amprentate interior, tapetate, tatuate pe zidurile sufletului…

Cuvinte care mi se repeta si se plimba printre emotii ca o mantra, pana la o intensitate care explodeaza sensurile si sufletul — un Big Bang al Universului interior, care re-creaza o noua stare de sete de imagini in cuvinte, poeme, iubiri, tânjeli, indragostiri, jocuri de sensuri, melancolii, sperante, disperari, declaratii, sentimente.

O stare continua de regenerare a dependentei de Poezie. Poesis…

Posted in sémèmes

Anaïs, Anaïs

anais_1
pinterest.com

”I swim in the sky; I float; my body is full of flowers, flowers with fingers giving me acute, acute caresses, sparks, jewels, quivers of joy, dizziness, such dizziness. Music inside of one, drunkenness. Only closing the eyes and remembering, and the hunger, the hunger for more, more, the great hunger, the voracious hunger, and thirst.”

anais_3
pinterest.com

” I am so thirsty for the marvellous that only the marvellous has power over me. Anything I can not transform into something marvellous, I let go. Reality doesn’t impress me. I only believe in intoxication, in ecstasy, and when ordinary life shackles me, I escape, one way or another. No more walls.”

anais_2
pinterest.com

*********

21/02/1903

125 de ani de Anaïs Nin… de intensitate exteriorizata, pasiune intelectuala si carnala, pagini de non-conformism mai mult sau mai putin cautat.

Desi frecventa mea dintotdeauna este apropiata celei a Margueritei Duras, am avut perioada mea Anaïs Nin – care mi-a mai adaugat cateva straturi de suflet…

Pentru ca aniversarile si comemorarile sunt un soi de imortalitate…

Posted in sémèmes

Retorice XIII

M-am trezit cu determinarea de a imi cumpara o “bicicleta” de camera, cu gandul ca as putea pedala si citi in acelasi timp – cea mai comoda modalitate de a face extra-miscare; insa, concluzia a fost ca este mai econom un set de umerase…

Posted in sémèmes

In sunete, culori, gusturi si atingeri…

img_0031

„Încîntarea mea, iubirea mea, viaţa mea, nu pricep nimic: cum poţi să nu fii cu mine? Sînt atît de infinit de obişnuit să fiu cu tine, încît acum mă simt pierdut şi pustiu: fără tine, sufletul meu. Îmi transformi viaţa în ceva luminos, uluitor, irizat – tu adaugi o scînteiere de fericire peste toate –mereu diferit: uneori poţi fi de un roz fumuriu, pufoasă, alteori întunecată, înaripată – şi nu ştiu cînd îţi iubesc mai mult ochii – cînd sînt deschişi sau închişi”.

(Nabukov – Scrisori catre Vera)

*******

Cam asa se simte cand “suferi” de sinestezie, indragostire si dragoste…

Uneori, deseori imi doresc ca, fizic, creierul meu sa se poata “rewire” – sa isi reconstruiasca si incalceasca legaturile, astfel incat sa simt si eu Sinestezia… sa mi se reorganizeze Universul, sa mi se coloreze sunetele, literele si cuvintele, sa pot privi spatial date, luni si ani, sa simt sensul cuvintelor si al sentimentelor in papilele gustative, sa ating impalpabilul si i/nematerialul…

Posted in sémèmes

Lovestruck

 

image

Dupa 13 zile de casa noua, cautari, schimbari, varuieli, deconstructivism, si re-, ma simt acasa.

Ca si cum peretii creierului meu si ai emotiilor sunt in sfarsit culoarea potrivita, nuanta perfecta, textura care li se potriveste…

Imi privesc pagina blogului cu o fascinatie aproape hipnoza, ca un Pygmalion indragostit de Galateea, ca si cum nu as mai vrea sa plec, sa clipesc, sa ma eliberez, sa ma desprizonaresc…

Posted in bleuèmes, dreamlike, sémèmes

…blues-ul

O stare inspirata de Albastrul Lunar postat de catre Nautilus

Un soi de leapsa sentimentelor.

Cand nu mai exista Timp, ci doar Spatiu, si iti inchipui sufletul inaintand timid in razele privirii tale, plutind in imbratisarea si miscarile ritmului Sau – al sufletului melodiei, rezemandu-si capul pe umarul pe care si-l ofera spre visare, rasuflarea ca o atingere de nor pe gatul Lui, si ochii inchisi…

Un Blues precum un cantec de leagan, care adoarme ratiunea si nelinisteste fluturii, si pulverizeaza ambrozie pe inima… pentru ca daca ambrozia ar avea gust de melodie, aceasta ar fi…

 

Posted in sémèmes

Shades of Jupiter Blue…

img_5337

Imaginea lui Jupiter reflectata de catre NASA, iar singurul meu gand este daca nu cumva Van Gogh nu a trait o experienta suprasenzoriala de parasire a propriului corp, urcandu-si sufletul in spatiu si inspirandu-si nuantele involburate din haosul Jupiterului…

Posted in sémèmes, Uncategorized

When life gives you lemons…

…make lemonade.

sau

…don’t make lemonde! Make life take the lemons back.

sau

…grab tequila and salt.

sau

…demand to see life’s manager!

c8ca2740ef4ec7264ef981e429259d1c373369696.jpg

Variatiuni pe aceasi tema – fie de resemnare, adaptare, fie de impotrivire. Dar daca in fiecare lămâie s-ar ascunde un curcubeu?…

Poate dincolo de acceptare sau lupta se afla relativitati si perspective, iar gustul lămâii potenteaza parfumul a ceea ce ii va urma…

Posted in sémèmes

Zapezile de altadata…

9-25 februarie – Olimpiada de Iarna.

Nu simt nimic.

Nu regasesc entuziasmul de demult.

Nu ma imaginez implicandu-ma afectiv in programele de patinaj artistic, sau cursele de bob ori sanie, distantele la sarituri cu schiurile, timpii la slalom sau tintitul la biatlon.

Nu mai cunosc pe nimeni din patinaj artistic, iar un mini-documentar descoperit recent, in care o pereche de americani contesta Aurul unei perechi de rusi — deoarece el-rusul a cazut, insa el-americanul nu, desi castigatorii au dansat cu gratie si eleganta, — si au castigat, ma indeamna sa cred ca a devenit patinaj-tehnic.

Phillipe Candeloro, Brian Joubert, Michelle Kwan, Surya Bonaly, Alexei Yagudin, Evgheni Plushenko — am trait doua generatii de patinaj artistic si doua zeci de ani de la Nagano 1998 si spectacolul lui Candeloro…

Poata pasiunea de demult pentru sporturile de iarna – tir, in mod special – a fost preamburul rabdarii pentru snooker…

Posted in carti, lexèmes, poezie, sémèmes

Haiku sau ideea de intens


Ma fascineaza haikuurile…imi par o forma de poezie a extremelor – fie ca sunt tablouri in cuvinte, ori sentimente in cuvinte, sensul care persista este fie fericire sau tristete, seninatate sau tulburare, etern sau efemer…conditia umana…
Este fascinant cum haiku trebuie sa contina obligatoriu o mentiune directa sau nu, despre un anotimp, si cum poezia dobandeste un sens profund, altul decat cel propriu, in doar cateva silabe.
Este o forma de poezie unde vizualul si afectul se armonizeaza intr-o forma de arta aproape primara, telegrafica, al carei inteles, desi inchis in 17 silabe, sporeste pe masura ce il intelegi, devenind persistent si tulburator, aproape obsedant…pictura sau sentiment…
Daca ar avea o forma fizica, materiala, haiku-urile ar fi atat de fragile, incat si atingerea privirii ar fi aproape sa le franga. Si, desi atat de sensibile, dupa citire ramane senzatia staruitoare de intens, astfel incat, dupa cele cateva versuri, astepti o continuare, un nespus, finalul…. pe care vei sfarsi prin a-l inchipui tu insuti, si, paradoxal, haiku devine o opera aperta in doar trei versuri.
Desigur, exista si alte perceptii…

O selectie de haiku, dodoitsu si tanka*…
* desi e iarna
din cer
cad flori.
deasupra norilor
sa fie primavara?
* cel ce n-a vazut
purpurii frunze de artar
aduse de rau
ar spune ca Tatsuta
in unde poarta toamna
* ca sa nu-i poti prinde,
licuricii s-au ascuns
in razele lunii
* primavara, departe de dealuri
florile de cires
se zaresc ca prin ceata
asa mi-ai aparut, intr-o palpaire,
dar inima mi-e plina de tine…

* un licurici!
era sa spun: ‘priveste-l!’
dar vai, sunt singur

* cu ce-as putea asemui
aceasta viata?
cu dara inspumata
din urma luntrii ce-a pierit
vaslind spre dimineata…
* fiindca am adormit
gandindu-ma la tine, de aceea
mi-ai aparut in somn?
de-as fi stiut ca-i doar un vis
nu m-as fi trezit nicicand
* potriveste-i un maner
lunii
ce evantai frumos!
* splendoare a lunii!
noroc ca trece cate-un nor
sa ne mai odihnim privirea
*dodoitsu — 26 de silabe, grupate în patru “versuri”, cu structura de 7-7-7-5 silabe, fără rimă sau metrică
tanka — 5 “versuri” cu structura silabelor fiecarui vers de tip 5-7-5 / 7-7
Posted in bleuèmes, sémèmes, Uncategorized

Mutatis mutandis…

abandoned
pinterest.com

O casa in care am trait vreme de zece ani, si care nu ma mai recunoaste… am lasat-o in parasire, locuita de delasare si orice altceva decat propria-mi prezenta; am crezut ca atarnandu-i razlet ganduri de pereti, va rezista timpului… cumva, a rezistat, insa, de fiecare data cand incerc sa intru, pare a nu ma mai sti. Recuperez chei, insa, pentru fiecare incercare de acces, imi trebuie o noua cheie. Poate fundatia blogger s-a erodat, sau poate isi apara sufletul de speranta revenirii…

Imi doresc, insa, un loc care sa nu ma refuze, si, poate, l-am gasit… am transportat deja ideile de casa veche, si momentan il decorez dupa chipul si asemanarea mea; iar, daca descopar ”cum”-ul, vizitatorii vor fi directionati in mod automat catre el…  – AICI…

new_house
pinterest.com