auz efemer,
sunet de vesnicie –
muntele fuji.
Muzica ninsorii si a ghetarilor, murmurindu-si ragusit vesnicia, si soaptele de viata ale diverselor regnuri – un acord, in cantecul eternitatii…
haiku de octombrie – XIV –
haiku de octombrie – XIII –
daca frunzele
si-ar canta culorile,
ce simfonie!
Eu, in drum spre muncut de dimi, imaginandu-mi frunzele asternunte-n cale-mi precum un pian urias – o nota pentru fiecare nuanta de toamna si melancolie, iar pasii-mi creand muzica de arama si culoare…
haiku de octombrie – XII –
niste licurici –
semnul universului
de va fi bine.
Nu am vazut niciodata un licurici – sau poate am vazut, insa fiind stins, m-am speriat… ma intreb daca exista camere cu licurici, asa cum exista camere cu fluturi; o baie de semne de zambet, fericire si optimism sau lacrimi de fobie paralizanta…
haiku de octombrie – XI –
plapumi greoaie
peste trupul adormit.
seninatate.
Imi ador plapuma – sentimentul de caldura, calm, protectie, desfatare, somnul profund cu calatorii in universuri fericite, reale sau nu…
haiku de octombrie – X –
sunt o umbrela –
iubirea contra ploii
sentimentelor
Protejez sufletele de ploaie si ninsoare cand emotiile si intamplarile si gandurile devin coplesitoare…
haiku de octombrie – IX –
serpentine cu
pasiune, sarm, magie –
existenta mea.
Viata ca o serpetina printre anotimpuri, ani si varste, idei, culori, emotii, pasiuni felurite, armonii, iubire, moarte…
haiku de octombrie – VIII –
scriitura ca –
poem al sufletului.
literatura.
Mi-e privirea inlacrimata inca, dupa ce am participat la live feed-ul anuntarii premiului Nobel pentru Literatura: intreaga planeta unita intru literatura – oameni scriind de peste tot din lume, unii in miez de rasarit, altii de mijoc de noapte sau de zi – toti conectati intr-un scop comun, de nerabdare, speranta si entuziasm.
M-a bucurat si intoarcerea la poezie… poate ca sufletul omenirii rasufla la unison cu alte scrieri si alte scriituri, insa, putem injecta inca poezie in venele unei existente prozaice iar aceasta idee poarta in sine suras si tandrete…
haiku de octombrie – VII –
somn profund si greu –
precum o hibernare
a unui vis alb…
…sau ziua pe care am dormit-o 75% 😅🥴🥰
haiku de octombrie – VI –
sunt energie.
si lumina de suflet.
stralucirea sa.
Iubesc felinarele – imi pare ca sufletul lor isi sopteste povestea sufletului meu; o energie nevazuta intre diferente – deocamdata – dezunificate; desi, si eu voi deveni odata, lucru, energie, lumina…
haiku de octombrie – V –
noian de ploaie
pasi de ocean inghetat.
si deznadejde.
O amintire a unei dimineti cu ploaie-potop, cu sosetzele ude si inghetate, si disperarea a mai bine de opt ore de frig…
haiku de octombrie – IV –
amurg de frunze
ratacite de celest –
picturi pe pamant.
Poezia acestei imagini mi-a fost atat de intensa, incat si-a inspirat un haiku-pereche.
haiku de octombrie – III –
ploaie de inghet –
un melc micutz culcusit
in sinea-i insasi.
Se pare ca trecem prin Furtuna Alex, iar eu, in drum spre muncutz si in graba frigului, nu m-am oprit sa pozez micul melc colorat intalnit in cale – galben, precum o spirala eterna de soare…
🍂🍁🐌🍁🍂
haiku de octombrie – II –
cantec de zambet,
plutirea estivala
a alegriei.
haiku de octombrie – I –
verde spintecat –
sange de moarte curgand,
parfum de viata.
In nebuneala obsesiv-pasionanta numita “Japonica” in care ma adancesc tot mai intens, am decis un experiment: un haiku pe zi, timp de o luna, inspirat din imagini, sentimente, idei, trairi zilnice.
Voi reusi? Vom vedea – deocamdata descopar ca limba romana este o limba abundand in prea multe silabe…
Imi voi aminti, oare, peste ani haikul de azi – peticul de iarba cosita din drumul catre muncutz, gandurile de viata, de moarte si de speranta?!…
haiku, din nou
fiecare pas –
o inspiratie intru
gratitudine.
Viata!…
probabil cand ma pierd intr-o carte, melodie sau pictura, regasesc, de fapt, Viata!…
haiku tomnatic
ciripit nebun
de nuante de-arama –
toamna tarzie
de-spre ras
Am ras demential de intens – un amstec de raset, tandrete si dragalashenie 😂🥰
Japonica – V –
Insa… dar daca aparenta simetrie reprezinta, de fapt, doua realitati? daca o imagine este realitatea constientizata, iar oglinda sa – realitatea din vis?… daca ma trezesc intr-un loc, insa, traiesc concomitent intr-altul?
Location – Nagano Prefecture, Japan
Credits📸 – _deepsky
Japonica – IV –
Gandul initial a fost sa scriu despre altceva… apoi deschid fb si intalnesc aceasta minunatie de imagine, si iata-ma sub farmec…
“I put a spell on you
Because you’re mine”
🥰💙🥰
📸: hirokingraphy
ce melancolie!…
(re)cunosc toamna nu dupa ploaia insuportabila si nedecisa de afara, ori dupa racoarea inspre friguroasa a noptii, ci dupa intunericul fara speranta al diminetii…
cerc
relativitate absoluta, perspective, idiosincrazii, fapte, realitate, cunoastere, intelepciune…
Japonica – III –
Cum sa nu traiesti intru Minunatie, cand te trezesti cu astfel de imagini in privire?!
io
La ce am mai ras pentru ca it’s funny ‘cause it’s true 🤪🤪🤪
dragu
Versuri de pe insta, cuceritoare prin jocul de cuvinte si intelesuri; ori prin sufletul lor…
Impresie. Albastru inefabil... 