Impresie. Albastru inefabil…

mie imi e vis –
realitatea altora,
zilnic si banal.

M-a intristat ideea ca imaginile pe care unii le traiesc zilnic, mie imi sunt vis, dor si speranta; pentru mine sunt forografii si sete, pentru ei – normalitate si apa…

arc printre vremuri –
traind pasii timpului,
si existente.

rostogolire:
montaigne rousse ameritor –
trecerea vremii…

Pentru ca simt ca zilele trec in clipiri, si in curand si anii… este miez de noiembrie, si acum cateva secunde incepeam o noua speranta de an, cu zambete si optimism…

frunze-lumina –
rasturnarea cerului,
soare pe pamant.

Pentru ca pentru cateva nano-momente mi-a parut ca frunzele sunt razele soarelui, pamantul este cer, ramurile – soarele insusi, iar eu un Icar pierdut in hipnoza…

Quiet moment at Showa Kinen Park. 昭和記念公園の静謐な時 – facebook.com

111 de zile consecutive de postare, intr-o zi de 11/11; si va continua paralel pana la inceput de decembrie… ador aceasta armonie; pur si simplu imi explodeaza in suflet, un fel de fericire…

toamna frunzelor –
intelesul rasturnat
al existentei.

Pana recent toamna reprezenta natura pe moarte; acum, insa, inseamna viata, culoare, vraja, mirare, minune, armonie…

haiku zilnic –
delectare, sau prea mult
al sufletului?

Ma intreb daca nu cumva este exagerare aceasta hipnoza zilnica; oare cand orice devine prea mult? calatoresc zilnic prin imagini, cuvinte, sensuri si silabe, si deocamdata simt ca as continua o viata…

Eu, acum cateva minute, in drum spre casutz, pasind a plimbare prin semi-obscur…

bucati de mine,
regasite in poze
in care ma pierd.

💙💙💙

copac infrunzind
raze de sori si luna –
albastru nocturn.

O imagine in albastru de vis, cu sori, si o luna si “the tree of life” – care parca si atrage si irumpe lumina celesta – care, la randu-i, pare ca palpita in vene…

amurg si fuji –
vulcan de sentimente
coplesitoare.

Parca ma astept sa vad izbucnind din Muntele Fuji sentimente care incanta sufletul – de drag, dragoste, armonie, frumos…

frunze sangerande –
dezoxidand sufletul.
sunt puritate.

Asa am impresia: ca aceasta imagine poate exorciza negativul, nefericirea, pesimismul…

culoare din lemn
de suflet, deseneaza
lumini si umbre.

Pe langa omonimia de “culoare” care m-a absolut incantat, cu siguranta sufletul meu este uneori structurat in astfel de culoare de casa nipona, in diverse culori…

iubirea este
serbet de padure cu
spuma de azur…

O imagine delicioasa – pentru ca iubirea este gustoasa, ca o aroma de nesfarsit de verde, spuma imensitatii oceanului, si albastru de cer…

regele midas
metamorfozandu-se:
aur de toamna…

portal catre vis –
plutesc pe nori de toamna,
ma ning cu zambet…

Cu ce mi-am mai petrecut timpul recent:
am citit lista membrilor Academiei Romane – intreaga lista, toate numele, de la Z la A; si pentru acele cateva milisecunde de citire a numelui in gand, oameni care au fost, au existat din nou – moment de sanctitate…

https://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=A

Da, am incheiat provocarea – mi-a delectat privirea si imaginatia. A fost calatoria mea zilnica prin taramuri de dor – exterior si interiorizat.
Da, mi-a devenit asa o obisnuinta placuta, incat parca mi se frange un sentiment in suflet la fiecare gand de a nu continua…
Ma gandesc la 1 haiku/ zi – poate nu chiar zilnic, insa unul de drag si armonie…

Prin urmare:

creion de creta
desenand inaltimea
serenitatii…

sete de vis in
albstru inefabil.
ori realitate?…

fluturi in stomac –
amurgul frunzelor in
ceata de toamna…

O imagine care imi taie respiratia; literalmente. Simt un fior despicandu-mi sufletul si stomacul, si ma surprind fara aer pentru o nanosecunda, ca si cum m-as afla in afara mea…
Este, oare, posibil ca trupul sa fie prezent, iar emotiile sa mi se zbenguie prin fotografie?…

raze de luna
evadand in clipire –
desprind lumina.

Un felinar este o Luna portabila; iar razele sale se muta in privirea oricui le absoarbe, deconstruind si reconstruind apoi, particule de lumina, in imagini.

sa port cu mine
luna haikurilor
in nesfarsire

Au mai ramas cateva zile, si parca nu as vrea sa se termine… parca mi-a devenit un mod de gandire, de a imagina, de a fi…

vis de octombrie –
curcubeu in culori de
toamna tarzie…

Fiecare anotimp se exprima in propriu-i curcubeu; aceasta imagine – care dealtfel mi-a produs revelatia – reprezinta un curcubeu tomnatic…

valuri de matcha
ametind simturile –
aroma de zen.

Cand matcha – sub orice forma – declanseaza, ca un reflex conditionat, armonie, calm si serenitate…

nuante de toamna –
lumina zambetului
divinitatii.

Cand magia luminii, umbrelor, a linistii si culorilor devine atat de coplesitoare, incat simti Armonia Universala…