albastru soptind
magie parfumata –
sinestezie.

Tokyo 🇯🇵
📸@munegraphy
"[De altfel] albastrul nu e o culoare, e si el o liniste." (Nicolae Steinhardt)
albastru soptind
magie parfumata –
sinestezie.

doar o tara, dar
atatea universuri!
pluri-sufletesti…
cate suflete de pe alte taramuri locuiesc, de fapt, acolo?…

o palarie
peste ceruri si idei –
muntele fuji…


monstruletii ca
pufuleti de verdeata –
vara eterna.
imaginatia este un zambet larg…

ciresi pitulind
zambetul altarului,
ca un evantai…
nu stiu de ce imi imaginez actiunea de a pituli mai ludica si mai dinamica decat – cumva staticul – a ascunde… ca si cand pentru a ascunde este indeajuns sa acoperi cu ceva subiectul/ obiectul ascunderii, pe cand pentru a-l piti, acesta trebuie miscat din locul initial.
mi-a parut, prin urmare, amuzanta imaginea unui zambet indepartat de pe chipul templului de catre florile de cires, pentru a putea fi pitit…

realitate
ori imaginatie?
convietuire…

las la intrare
o umbrela de lumini;
poate ma gasesti…

culori in flacari,
murmurul nemiscarii,
lumina plutind…
sau armonia prezentei in prezent…

fuji, florile
se ridica pe varfuri
sa te priveasca…

inchipuire –
petalele timpului
infloresc aur.

fiece treapta –
un tablou al pasilor
vrajiti de frunze…

perspective prin
tunelul existentei –
il vezi gri sau roz?!…

flori de glicina
templului ideilor
mangaie fruntea…

fuji picteaza
trandafirii in amurg.
un vis rasarind…

in neprivire,
universul transforma
clipirea-n pastel…
fiecare clipire este o alta transformare; dar daca in timpul clipirii, a somnului, a ne-privirii, universul se transforma trans-forma?!…

cautarea mea?!
o armonie intre
lumini si umbre…
imi place “cautarea” – atat cautare, cat si catare/ cautatura…

august inceput
august, provoaca un gust
de fericire…

la capat de drum,
se deschide un altul –
gaseste sensul…

indragostita
de lumina lui, ploaia
si-l oglindeste…

kanji incrustat
in amurg, pictand sensuri
inscrise-n suflet…

din dragoste de
mare, muntii s-au facut
unduiri de val.

fotografiez
linistea sufleteasca
creand armonii…
gradina templului provine dintr-o liniste sufleteasca a creatorului, si provoaca la randu-i, armonie interioara privitorului…

impietrind timpul,
statuete si figuri
dau viata vietii…

prin verde zburdand
contemplativ, ii ofer
timpului susur…

trepte catre nori,
si ocol necunoscut –
ce cale alegi?

Scrisul face parte din mine, din viață... ca de altfel, arta în toate formele ei!
Simt, gândesc deci exist
Educación, reflexiones y cultura general.
みんなの思い出の音楽
Nos amis les humains sont formidables ! © - Nouvelles en tout genre
în umbra întunericului!
When the Universe manifests itself through Poetry...