Month: Sep 2020

Fluturi in stomac. Fiori prin sira spinarii. Adoratie. Nesatz. Disperare placuta…

Fotografia sursa – Fotografia in sine – Selene de aproape

Se implinesc noua zile de cand am inceput “killing commendatore”; citind primele randuri insa, am decis sa abordez cartea si lectura cu lasitate.

Momentan ma aflu la pagina 115/ 681 – ar fi fost terminate de mult. Nu si cu noua mea atitudine, de teama si teroare fata de ideea ca sufletul meu nu mai poate suporta inca o carte care imi vrajeste mintile si se termina…

Poftiti de va fermecati:

Afirmatia completa, mantra perfecta, reminder-ul zilnic de zen, si armonie, si serenitate absoluta… un citat ca o cadenta dragalasha intru ritm si rima intre sentiment, ratiune si Univers…

Ce a fost mai intai: realitatea sau visul?!… Existenta in real a acestei fotografii – in sine, si, in consecinta, a imaginii fotografiate – ma arunca intr-un vartej de sentimente pe care nu stiu sa le numesc sau sa le disting: stupoare? enormitate? neincredere? farmec? uimire? fluturoi in stomac si confirmarea unei dimensiuni a visului de neconceput?…

Pozic de inceput de toamna – un reminder de a crea momente – fie ele efemere – de magie si plutire; sa traiesc in sine-mi o esenta de ninsoare de iarna, fulgi de primavara, petale de vara si toamna ea insesi… farmec si iubire si picturi si realitate…