Stau uneori in fara paginii nescrise precum albia unui izvor secat. Ca si cum ceea ce as fi scris inainte ar fi dogorat atat de puteric, incat a uscat orice soi de cuvant in mine; astept sa ploua, sa fie furtuna, uragan, sa ma umple iar cu idei, pana ma revars, ca apoi sa ma simt iar fara vlaga.