Posted in sémèmes

Nescrieri

Stau uneori in fara paginii nescrise precum albia unui izvor secat. Ca si cum ceea ce as fi scris inainte ar fi dogorat atat de puteric, incat a uscat orice soi de cuvant in mine; astept sa ploua, sa fie furtuna, uragan, sa ma umple iar cu idei, pana ma revars, ca apoi sa ma simt iar fara vlaga.