Versuri de iarna

Scumpa mea, te-aseaza langa mine,
Ochi in ochi sa ne-atintim mai mult,
Vreau, sorbind privirile-ti blajine,  
Viscolul simtirii sa-l ascult.

*******
Poarta-n ochi seninul, poarta noaptea-n par,
Nu i-am spus iubitei niciun adevar.

M-a-ntrebat: “Afara viscolu-i buimac?
Sa-ncalzesc caminul, focul sa il fac?”

Am raspuns iubitei: “Azi prin vant si ger,
Cineva flori albe leapada din cer.

Poti asterne patul si sufla-n camin,  
Eu si fara tine sunt de viscol plin.”