Posted in carti, h. murakami

Cartea anului

Pentru ca ieri am terminat cea mai plictisitoare carte a anului, gandurile s-au intors in timp, catre ‘Cartea anului’ pt ultimii cinci ani:

2006 — insuportabila usuratate a fiintei — milan kundera
2007 — spuma zilelor — boris vian
2008 — plansul lui nietzsche — irvin d. yalom
2009 — in noapte — haruki murakami
2010 — solutia schopenhauer — irvin d. yalom

Imi amintesc ca am inceput Insuportabila usuratate in ziua mortii lui Paul Hunter – a fost ca un refugiu; am mai citit apoi Lentoarea, Identitate si Gluma, dar nu am mai regasit entuziasmul primei carti, dimpotriva; Testamente tradate a fost intr-adevar altfel, dar mi-a parut mai degraba o carte despre teorie literara/artei, decat un roman.

Apoi Spuma zilelor, singura carte de care m-am indragostit, si am ramas indragostita pana azi, si asa va fi, pana in ziua cand nu-mi voi mai simti inima batand nebuneste si fluturasi in stomac doar gandindu-ma la ea.

Imi amintesc de Plansul lui Nietzsche – prima carte pe care mi-am dorit s-o am dupa doar doua pagini cititite in format electronic.

In noapte – o carte atat de fragila, de tandra si de subtila, ca un haiku.

Si Solutia Schopenhauer, mai slaba ca Plansul lui Nietzsche, dar cea mai buna carte de beletristica citita in acest an inca neincheiat.

xxx