Posted in leonard cohen, phonèmes, sémèmes

A miracle to come

deci da, leonard cohen va concerta la bucuresti. 21 septembrie 2008 va fi o data de insemnat in calendar. in analele concertelor-spectacol memorabile. in amintire, in memorie, in auz, vaz si fiecare simt posibil existent.

si totusi… presimt ca nu voi merge. asa mi se intampla cand ma entuziasmeaza anumite obiecte, evenimente sau persoane, prezentul sau viitorul…

la naiba, leonard cohen la bucuresti… versurile, vocea, prezenta lui… va fi delir, hipnoza, poezie, tristete, iubire, deprimare, senzatia de pustiu si prea plin in acelasi timp – de sentimente… nu, ca nu ma entuziasmez…

When you’ve fallen on the highway
and you’re lying in the rain,
and they ask you how you’re doing
of course you’ll say you can’t complain —
If you’re squeezed for information,
that’s when you’ve got to play it dumb:
You just say you’re out there waiting
for the miracle, for the miracle to come…

Posted in carti, lexèmes, sémèmes

De demult citite V


Din colectia “Cotidianul”

Truman Capote – Mic dejun la Tiffany –> desi m-am obisnuit ca ecranizarea majoritatii scrierilor sa iasa mai slaba decat “originalul”, si desi am vazut filmul acum ceva timp, pt mine cel putzin, nuvela a fost sub asteptari… desi personajul Holly Golightly pare destul de bine conturat, nu reuseste sa captiveze… m-as fi dorit subjugata de ea… n-am fost… ca stil pe ici pe colo cam aduce cu Salinger.
M-a emotionat in schimb ultima povestioara din volum “O amintire de Craciun” – despre care n-o sa scriu nimic pt ca mi-e lene, s-apoi, oricum fiecare percepe diferit si confera propriul sens cuvintelor…

Junichiro Tanizaki – Jurnalul unui batran nebun –> un batran obsedat de nora sa, banuindu-se a fi indragostit de ea, cumparandu-i bijuterii si indeplinindu-i dorintele pt a fi lasat s-o atinga… pe langa asta insa este si o descriere aproape continua a imbatranirii fizice in cel mai pur stil naturalist… multi termeni din cultura si civilizatia japoneza excelent explicati in notele de subsol… m-as fi asteptat la ceva mai multa poezie dat fiind faptul ca venea din partea unui scriitor japonez, dar chiar nu si-ar fi gasit locul aici – adica romanul este foarte bine scris si documentat, iar cu o sensibiltate exacerbata cititorul s-ar putea chiar imbolnavi de batranete (auto)indusa
(27 ian 2007)

Acum regret ca n-am scris nimic macar despre:
Pacientul englez — Michael Ondaatje
Ochi albastri parul negru — Marguerite Duras
Dormi! — Annelies Verbeke
Insecta — Claire Castillon
Femei in tara barbatilor
le preconizez insa, o recitire…

Posted in bleuèmes

1 albastru/luna

“Albastrul lunii iunie” – n-a avut nume, dar a provenit de pe art-by-gw.com –> inca imi pare a fi imaginea unui haiku vizual…

Nici “albastrul” acestei luni nu are nume, deoarece apartine perioadei in care salvam poze de pe flickr.com fara niciun fel de alta mentiune suplimentara…