De ce sa calatorim in afara, cand ne putem plimba inauntru? Mai acasa decat fizicul, materialul “acasa” este in suflet, in ganduri, in idei, in sentimente…
Prin mine zbor prin nori in culori de zambete, si albastru, ici-colo cate un nor in versuri de Sorescu sau Nichita, un cer din imagini de viitor si armonie, speranta, abundenta si gratitudine…
Luna atarna ca un pergament din raze selenare, scrijelit cu Arghezi – “pur trandafir batut in cuie de diamant pe crucea mea/ si care-n fiece miscare pierzi c-o petala, cate-o stea.”…
Soarele straluceste in curcubeie cu nuante de primavara sau toamna, alteori iarna sau vara – la chemarea mea, iar aerul este parfumat in Miracle, si Love Story si Chloe si radiaza note din Chopin, Feli, DePedro ori Phoenix…
Este o minunatie in sine-mi… Stau Acasa!
Impresie. Albastru inefabil... 