Posted in sémèmes

Nescrise

In ultima vreme orice asteapta sa fie scris – foaie, fila, pagina, hartie, alba, albastra, colorata, imi paralizeaza mintea, lasand in mine doar umbra unei idei, ceva ce parca as fi gandit candva, departe, in vis.
Cand raman iar cu mine, gandurile isi reiau asaltul, mai puternice, mai frumos slefuite, mai armonioase — un fond fara forma.

Chiar si aceste randuri exista pt ca mi le-am repetat continuu, continuu, continuu pana cand nu le-am mai putut uita, si privirea hartiei nu m-a mai speriat; traiesc un fel de teama in fata nescrisului, o paralizie care intensifica apasarea tacerilor mele, tinand demonii tot inauntru.
xxx

7 thoughts on “Nescrise

  1. In niciun caz nu trebuie sa scrii “la norma”!
    De ce trebuie sa te asezi in fata “nescrisului” daca ideea nu se afla deja acolo unde trebuie, in minte sau in …suflet?!

    Like

  2. @emilescu: ideile se joaca de-a v-ati ascunselea cu mine si cu hartia 🙂

    @bhuttu: daca tii cu Utd nu inseamna ca-ti poti da cu parerea despre orice fel de demon sau diavol :p
    pastreaza-ti tu demonii, sa creasca in tine, pana cand vei lua forma lor; eu ii vreau pe ai mei afara; un du-te vino creativ 🙂

    Like

  3. Pai tot intr-un joc al incompletitudinii o sa te regasesti, de fiecare data cand ii scoti. Desi e o atitudine oarecum practica. O sa creezi, dar n-o sa gasesti linistea. Ma gandesc…

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s