Impresie. Albastru inefabil…

2021:
sori orizontali,
albastreli infinite,
șine spre sine…

2022:
șine spre sine –
perspective in valuri
ivindu-se din.

2023:
ivindu-se din
niciunde, o speranta:
nici ceruri, nici mari…

2024:
nici ceruri, nici mari,
doar Soarele isi striga
raza de galben…

2025:
raza de galben:
sageata de iubire
a nerabdarii.

2021:
peste straturi de
magie, vis si miere,
fuji domneste…

2022:
fuji domneste
cu priviri somnoroase –
zborul norilor…

2023:
zborul norilor:
straturi de eoni formand
scoarta cereasca…

2024:
scoarta cereasca:
in rabufniri de lava,
mersul Soarelui…

2025:
mersul Soarelui
ce se oglindeste in –
mersul zilelor.

De cativa ani buni pastrez un link deschis catre aceasta echipa de fotbal, si-mi zambesc de fiecare data cand imi amintesc povestea lui – sau a mea.

Prima oara cand i-am vazut numele m-am supraentuziasmat:
”La Juventud de las Piedras” – Tineretea pietrelor… wow, mi-am zis… asa este, trecand prin timp, comparat cu trecerea noastra prin ani, pietrele se afla intr-un soi de tinetere perpetua.
Ce nume inspirat, si poetic, si profund… si imi inchipuiam omul care a i-ales denumirea pierdut in meditatie si in munti, pe malul unui rau, atins de o iluminare la care eu nu voi putea ajunge vreodata.

Apoi am citit – ”Club Atlético Juventud is a sports club based in Las Piedras, Canelones, Uruguay.” Si aproape am plans; am si ras, ce-i drept. De mine.

Clubul are, intr-adevar, o poveste speciala, insa nu povestea pe care mi-o creasem eu pentru ei.
Linkul aici -> https://en.wikipedia.org/wiki/Juventud_de_Las_Piedras

2021:
imbratisare
de un sentiment nebun
de duiosie…

2022:
de duiosie,
si fotografiile
par a se topi…

2023:
par a se topi
lacrimi de primavara –
peste obiectiv.

2024:
peste obiectiv,
patina timpului se
ninge efemer…

2025:
ninge efemer:
peste gene se astern
petale albe.

2021:
ciresi desenand
pe fereastra cerului,
o inimioara.

2022:
o inimioara,
din suflet, in petale,
transformandu-se…

2023:
transformandu-se
in romantism oniric:
bulbi de lumina.

2024:
bulbi de lumina:
craciunul primaverii,
mici decoratiuni.

2025:
mici decoratiuni
pe crengile inimii:
sentimentele.

“ar putea mainile mele sa desfrunzeasca Luna?”

nu mai pot de adoratie! intre timp, inima imi bate nebuneste, imaginatia mi-o ia razna, si mi se inmugureste sufletul…

2021:
cires inflorit,
pasind primavaratic,
prin nori rozalii…

2022:
prin nori rozalii,
sub umbrela pluteste
alt nor efemer…

2023:
alt nor efemer
aruncandu-si sugubet
raze de culori.

2024:
raze de culori:
cand Soarele poate fi,
chiar si-o umbrela…

2025:
chiar si-o umbrela
se deschide-n petale:
priviri magice.

Gara Ueno, iesirea spre parc – Yu Miri

treceam prin lista cartilor citite anul acesta, si la gara ueno am trait pentru o clipire in mod visceral insemnatatea lui “a ti se rupe sufletul”.

scotocind prin memorie, cred ca dintre toate cartile citite vreodata, este singura pe care o resimt ca un pumn in stomac.

o sfasaiere…
dar ce fel de sfasaiere?
o sfasaiere ca si cum cineva a luat un cutit de macelarie si mi l-a infipt adanc in straturile profunde ale sufletului, tragand in jos cu el nemilos. sau un soi de instrument cu gheare, pt ca sufletul nu mi s-a sfasait in doua, ci in bucatele si panglici, ramase atarnande in adierea unui vant plangand a singurate si durere.

2021:
ce ma gadila
o ramura de parfum
prin sentimente!…

2022:
prin sentimente,
se inalta nobletea
in cer ciresiu…

2023:
in cer ciresiu,
placinte cu dulceata,
si nori-bucatari!…

2024:
si nori-bucatari,
ca pe pungi de faina –
deschid florile…

2025:
deschid florile
razele primaverii,
sa-si ia lumina.

2021:
supradozata
cu viata, primavara
canta in culori…

2022:
canta in culori
privirea imbatata
de ceruri si flori…

2023:
de ceruri si flori,
imi atarna pleoapele.
preaimplinire.

2024:
preaimplinire:
un curcubeu exploziv,
suprasaturat…

2025:
suprasaturat
de culoare, templul
se preschimba-n flori.

2021:
tonomat magic –
bagi un vis, si il primesti
spre implinire…

2022:
spre implinire,
fiecare dorinta
devine-o floare…

2023:
devine-o floare
pastrata-n paginile
Universului…

2024:
Universului,
privirea-i infloreste:
roz flori de ciresi…

2025:
roz flori de ciresi
arunca parfumuri ce
se prind de un ceai.

2021:
transfuzie de
matcha si flori de ciresi –
fotografie.

2022:
fotografie
a sevei pamantului
privita extern.

2023:
privita extern,
indragostirea: forma
de petala roz…

2024:
de petala roz,
si tu te impiedici cand
alergi dupa vis?!…

2025:
alergi dupa vis,
iar sudoarea-ti lumina’
a implinire.

2021:
respiratia
petalelor de cires
impregnand ziduri…

2022:
impregnand ziduri,
primavara expira
in oxigen roz…

2023:
in oxigen roz
spiritul niponilor
se imbaiaza…

2024:
se imbaiaza
sufletul, in lacrimi roz
de fericire…

2025:
de fericire,
chiar si cladirile se
incireseaza.

2021:
ma deschid tie –
culori, parfum, petale –
dragul meu Fuji…

2022:
dragul meu Fuji,
privindu-ma printre flori,
ti-am devenit nor…

2023:
ti-am devenit nor:
pluteste catre mine,
durere de dor!…

2024:
durere de dor:
atingere pierduta-n
eternitate.

2025:
eternitate,
in flori de primavara
opreste-ti zborul!

2021:
in drum prin oras,
as pleca mai devreme –
doar ca sa ma pierd.

2022:
doar ca sa ma pierd,
parfumuri de ciresi se
astern labirint…

2023:
astern labirint,
in calea primaverii,
fir roz de ciresi…

2024:
fir roz de ciresi:
echilibrul spre care
tanjesti cu nesat…

2025:
tanjesti cu nesat
dupa o-ntamplare cu
ciresi in floare.

2021:
atingerea ta –
petale de ciresi pe
buze si-n suflet…

2022:
buze si-n suflet
se imprimavareaza
aripi de fluturi…

2023:
aripi de fluturi,
stomac – din interior –
zgandarindu-mi-l…

2024:
zgandarindu-mi-l,
obrazul atins cu drag,
mi se-nfloreste…

2025:
mi se-nfloreste
o inima pe care
nu o mai aveam.

2021:
zburd in pasi dansanti,
si imi transform in comfort –
necunoscutul…

2022:
necunoscutul –
in xilofon impietrit,
cantec destramat…

2023:
cantec destramat
in dezarmoniile
zilei din banal…

2024:
zilei din banal,
smulgandu-i petalele,
descanti si minuni…

2025:
descanti, si minuni
ti se infatiseaza,
numindu-se “azi”.

2021:
tic-tac! ciresii
in floare; tic-tac ciresi
albi de ninsoare…

2022:
albi de ninsoare,
norii devin petale
de primavara…

2023:
de primavara,
ghiocei se transforma.
metamorfoza.

2024:
metamorfoza
gandului-omida, in
gand de matase…

2025:
gand de matase:
ce-si tese optimismul
din fir de gene.

2021:
curcubeu floral
sau vitraliu teluric –
priviri cu farmec…

2022:
priviri cu farmec,
transformandu-mi irisii
in pomi infloriti…

2023:
in pomi infloriti,
pictor aruncand culori –
in nebunie…

2024:
in nebunie,
pasii ratiunii catre
luciditate…

2025:
luciditate:
ratiune indepartand
sentimentele.

2021:
petale in cer,
petale plutitoare?
oare ce-i real?!…

2022:
oare ce-i real?!…
pe panza caselor gri,
o acuarela!

2023:
o acuarela,
pictandu-si culorile,
din primavara…

2024:
din primavara,
ecoul re-vederii,
ca o sageata…

2025:
ca o sageata,
reindragostirea de
o eterna Ea.

2021:
ma adapostesc
in plutirea barcutei –
de noapte si nori

2022:
de noapte si nori,
umbrele cu lumina
imi ascund umbra…

2023:
imi ascund umbra
lumini de curcubeie;
deasupra – cer gri.

2024:
deasupra – cer gri:
din pamant parc-ar creste
vise si culori…

2025:
vise si culori
de pe paleta vietii –
vise in culori.

2021:
gust optimism, si
cafea cu armonie –
ce dimineata!

gust armonii, si
cafea cu vraja si dor –
ce dimineata!

2022:
ce dimineata!
un univers in care
sorb flori de cires…

2023:
sorb flori de cires –
si trupul infloreste
in parfumuri roz.

2024:
in parfumuri roz:
o inspiratie ce
se regaseste…

2025:
se regaseste
linistire profunda-n
adoratie.

Arta conversatiei – Ileana Vulpescu

Am terminat Arta Conversatiei acum doua zile; inca persista – un parfum intens, din vremuri de demult.
Mi-e dor de inflexiunile vocii mele interioare citind-o. Un amestec de blandete, melancolie, incrancenare si resemnare; de plutirea indragostirii, si de durerea moralitatii auto-impuse.

La primele pagini, mi-am spus : ’’Uf, ce carte greoaie! ce o fi asa deosebit la ea?!” – un stil ca o mobila masiva, a anilor ’80, sufocanta si apasatoare.
Apoi nodul s-a descalcit, si randurile au inceput sa curga, mai mult involburat, decat linistit. Roman-fluviu, roman-lac, roman-ocean, roman-tsunami.
Acum regret ca nu am citit-o mai devreme in viata. Mi-ar fi stat alaturi de Faust, Edmond Dantes si Yan Yvarsen, ca un reminder, si, cu siguranta, multe alegeri si ganduri de pana acum mi-ar fi fost construite diferit.

Desi majoritatea personajelor – indiferent de generatie sunt atat de asemanatoare incat uneori este dificil de identificat cui apartine discursul (daca ai un mic moment de ratacire a gandurilor), in final fiecare este rezultatul relatiilor mutuale, determinandu-se reciproc; oameni cu aceleasi afinitati.

Cu siguranta, o lectura obligatorie – un diamant cu straluciri multiple, pe masaura subictelor abordate.
Cuore, inima de copil – in copilarie, Contele de Monte Cristo – in adolescenta, Arta conversatiei in maturizare. Carti de citit, si rascitit, de amprentat in sufletul umanitatii individuale.

Desigur, la ultimele randuri am plans. Lacrimi de o fericire duioasa.

2021:
imi cresc in suflet
trepte spre primavara
de frunze-nverzind…

2022:
de frunze-nverzind,
ochiii mei indragostiti
incep a-nverzi…

2023:
incep a-nverzi
primaveri demult moarte
in timp impietrit…

2024:
in timp impietrit,
un paradis continuu,
de urci sau cobori…

2025:
de urci sau cobori,
un peisaj diferit:
gand in relativ.

2021:
irisi inflorind
emotii de iubire,
priviri de smarald…

2022:
priviri de smarald –
in sufletul padurii
se-aprind felinare…

2023:
se-aprind felinare,
si-n univers de verde,
pasi prin magie…

2024:
pasi prin magie:
cu muschii de padure,
plimbare in doi…

2025:
plimbare in doi:
mirare vrajita, luand
visul de mana.