Category: sémèmes

Prima zi de ploaie dupa negura timpurilor, si ma simt eliminand aburi prin toti porii fiintei – ca un balaur dragalas si albastrel…

Ieri am purtat zambete in suflet – de la fereastra camerei am zarit una dintre fetitele vecinilor intampinand la intrare cunoscuti trecand probabil sa ii salute, cu un ursuloi imens si alb din plus pe care il strangea langa ea afectuos, imbracata intr-o rochita minunata de printesa si cu tiara magica sclipindu-i in par… am zambit, si zambesc…

Am obsevat ca mi se manifesta starea de oboseala si somn prin faptul ca privirea periferica detecteaza in juru-mi gandaci, zburatoare si paianjeni misunand haotic, pregatindu-se de atac… se pare ca imaginatia se concentreaza pe fricile mele supreme; oare exista ochelari pentru vederea periferica?!…

Privesc, re-privesc, ma mir, ma minunez, ma farmec, zambesc, plang… cand Arta rascoleste prin fiinta, dupa inaltari impersonale si catharsis…

Poate aceasta stare de vid se explica prin ieri – un An.

Si de ce sa pretind ca sunt si este totul bine?

De ce sa scriu doar despre frumos si boem si optimism, cand si tristetea, dorul, disperarea sunt parte din mine si din boemul meu?

De ce sa nu recunosc doliul si jalea cand le traiesc?

De ce sa neg ca ma aflu intr-un continuu ritual de trecere – doar ca de fapt, nu treci nicaieri, ci pasul iti ramane suspendat in aer pentru totdeauna, ca si dorul pe care il vei purta atarnat de suflet o viata?…

🧐🧐🧐

Ca si cum am purtat astazi un semn gen “site in constructie” sau “page not found”…

Imagineaza, creaza perspective, schimba realitati, asterne cu privirea vise, vizualizeaza…

Daca m-ar fi privit cineva uitandu-ma la acest video, ar fi observat, probabil, un zambet copilaros, chitibusar, de delectare si vraja… cel mai incantator moment al zilei, de pana acum!…

Acesti copaci exista. Sunt reali; in realitate, nu in vis, in tablouri sau in inchipuire. Exista, desigur, si acolo, insa sunt Reali. Reali-reali. M-am indragostit…

28 de ani de la asasinarea lui Giovanni Falcone. Peste cateva luni urma prietenul sau de-o viata, Paolo Borsellino. Oamenii-martir care au adaugat o noua dimensiune ideii de Justitie in lupta contra mafiei; oameni care inca nu si-au gasit dreptatea, ingropata in ramasitele istoriei si a resturilor unor explozii care au zguduit Palermo literalmente. Oameni-eroi pe care ii voi iubi toata viata si care imi fac inca sufletul sa tremure…

Versuri de imputernicire – si, ca orice poem, adaugand straturi de forta, magie si boem fiintei…

Pe unde ma uit uitandu-ma, cu fascinatie si incantare, dorindu-ma intr-un univers in care pasii se transforma in albstru electric, si urmele trecerii prin lume se coloreaza oniric…

Ma delectez constant cu semi-sinestezii in sunete si culori, flururandu-mi simturile suav, prin canalul YT – ArtArena. 💙

O reprezentare vizuala a ideii de Carte – portalul meu catre galaxii si universuri – al cuvantului scris si al sensului descifrat…

Astazi este zi fara de muncutz, si plutesc intr-o stare de somnolenta profunda… ma percep ca pe un Casper dragalas, trebaluind minim, robotizat, cu creierul sforaind, si cu pleoapele agonizand sa tina ochiii deschisi… gandul la pat si asternuturi imi explodeaza fiecare fibra a fiintei, si in curand voi capitula lasciv, in prizonieratul eliberator al somnului…

Un citat de priceput prin prisma privirii de copil si nu numai…

O imagine de amintit periodic: nu numai din perspectiva gandului creator, al deciziei de a consteintiza obiectivul temporar sau existential si al vizualizarii indeplinirii acestuia, insa si al fortei colosale generate de armonizarea ideilor cu emotia…

Unde mi-as petrece eu ziulica, intr-o dulce leganare copilaroasa, onirica si existentiala… un fundal tern, pe care sa-l pictez cu imaginatia, si cantecul naturii, pe care sa il transform in simfonie, cu sufletul…

Cand soarele se trezea, adormeam pentru noaptea abia sfarsita, citind nesatios astfel incat sa imi mai ramana sub o suta de pagini pentru astazi… am invins lupa cu somnul si delectarea cufundarii in asternuturi inspre amiza, mult dupa ora melodiilor de trezire.

Si totusi, privindu-ma in oglinda obiceiurilor de dimineata, m-am auzit reprosandu-mi: “Esti in urma cu o ora si jumatate de citit.” Si mi-am amintit ca am uitat, din nou, sa invat sa imi permit relaxare, libertate, linistire… pentru ca uneori somnul imi este liberate, imaginatie, viata…

“The deeper the blue becomes, the more strongly it calls man towards the infinite, awakening in him a desire for the pure and, finally, for the supernatural … The brighter it becomes, the more it loses its sound, until it turns into silent stillness and becomes white.” – Wassily Kandinsky

Cand porti ochelari de vedere a semnelor universului, tranzistorul emotiilor si gandurilor se muta pe frecventa iubirii…

✨✨✨✨✨✨✨

Deconstruieste-ti existenta in cauze si efecte si practica Gratitude la nivel macro- si micro-. Un exercitiu de idei si suflet, un privilegiu…

“a realiza” este atat de asemanator ca forma cu “real/realitate”, si probabil la origine un derivat, deoarece atunci cand realizezi ceva – infaptuiesti o actiune in mod practic, ceea ce o situeaza in existenta, transformand actiunea respectiva in Real…