Un an de haiku zilnic… inca ma pasioneaza calatoria mea zilnica prin imagini – armonia regasita, fascinatia, fericirea…
Urmatorul experiment ar fi aceleasi poze, aceleasi zile, si analiza unor perspective diferite…
copaci inrozind
in fata frumusetii
templului in nea…
Textul anului trecut ->
verde spintecat –
sange de moarte curgand,
parfum de viata.
In nebuneala obsesiv-pasionanta numita “Japonica” in care ma adancesc tot mai intens, am decis un experiment: un haiku pe zi, timp de o luna, inspirat din imagini, sentimente, idei, trairi zilnice.
Voi reusi? Vom vedea – deocamdata descopar ca limba romana este o limba abundand in prea multe silabe…
Imi voi aminti, oare, peste ani haikul de azi – peticul de iarba cosita din drumul catre muncutz, gandurile de viata, de moarte si de speranta?!…
Impresie. Albastru inefabil... 