Am petrecut doua ore si mai mult, cautand prin librariile si anticariatele online Paul Ricoeur — Despre traducere; fara succes, desigur. La Polirom stocul era/este mereu epuizat, dinainte de a fi cautat eu cartea — moment care pt mine se situeaza deja in “negura timpului”.
Mi-am amintit ca am cautat cartea si in Paris, la buchinistii de pe malul Senei: unii indiferenti la numele lui Paul Ricoeur, altii – putini – indrumandu-ma spre alte carti de “philo” ( – asa i-am si reperat pe cei pt care cartile erau ‘munca’, si pe cei pt care erau pasiune si interes).
Acum insa, incep sa ma intreb daca aceasta carte exista cu adevarat; poate a existat candva, si acum s-a pierdut. Poate nu se va mai retipari niciodata, si va ramane ratacita pe vecie. Poate nu a Existat niciodata, si este doar o plasmuire a unor fiinte alese, care au parcurs randurile unei carti existente doar in vis…
Pai sa caut si eu, daca tot mi-ai zis! Deci Pol Richior…
LikeLike
Ia sa te vad! 😀
LikeLike
Cartea exista, bineinteles. O are varu-meu, care nu imprumuta nicio carte (am citit din ea la el acasa).
LikeLike
Si…exista vreo sansa sa-si transforme casa in sala de lectura, la un moment dat? 😀
Sau… poate ai visat continutul cartii, poate suferi de narcolepsie, poate esti un Ales; poate, poate, poate! nu stiu; daca ma mai gandesc mult, ma apuca disperarea.
LikeLike
Bine, dar nu exista pe acolo o Biblioteca Nationala, unde incape macar un exemplar din tot ce s-a tiparit in Romania ?
LikeLike
Eu sunt mai mult o fiinta nocturna, inteleg altfel ceea ce citesc noaptea; bibliotecile sunt cu precadere entitati diurne.
Probabil voi merge la BCU la un moment dat, pt Ricoeur si ceea ce nu gasesc de Milorad P.
LikeLike