Posted in carti, sémèmes

Retorice XV

Nu imi vine a crede ca m-am trezit la ora sase dimineata pentru, si cu chef de a-mi cufunda privirea in nuvelele lui Eminescu! – cu aceasi emotie pe care o traiam candva, demult, in anii in care imi cautam sau desavarsam forma…
O noua viziune a sentimentelor?

***

Imi place parfumul cartilor — cele noi, cu mirosul lor de proaspat tiparit, asteptand sa-si insuseasca parfumul prin atingerea si impletirea cu sufletul cititorului, si cele vechi — unele mirosind a de demult si a povesti, altele a biblioteca sau uitare; totusi, dintre toate cartile mele, acest volum al lui Eminescu este singurul in care vechiul are parfum de ciocolata…
xxx

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s